În psihologia generală, conflictul este considerat orice ciocnire de necesităţi, motive, interese, gânduri, sentimente sau modele de conduită direcţionate opus.

El reprezintă o modalitate neconstructivă de exteriorizare a emoţiilor acumulate, fiind însoţit de procese emoţionale negative care dezorganizează comportamentul şi reduc eficienţa activităţilor.

Totuși, conflictul poate avea și un rol pozitiv, atunci când:

• determină reconsiderarea pozițiilor celor implicați și reformularea mesajelor,
• conduce la îmbunătățirea feedbackului și autocunoaștere personală,
• stimulează autocontrolul și recunoașterea socială,
• dezvăluie nevoi și roluri sociale, transformând persoana psihologic și social.

‍

Sursele Principale ale Conflictelor

1. Nevoi fundamentale – alimente, apă, aer.
2. Valori diferite – ex. diferențe religioase.
3. Percepții diferite – oameni care văd/înțeleg realitatea diferit.
4. Interese diferite – preocupări sau obiective incompatibile.
5. Resurse limitate – bani, bunuri materiale, oportunități.
6. Nevoi psihologice – nevoia de a fi iubit, acceptat, respectat.

‍

Conflictele în Școală

Conflictele apar atât între resursele umane interne (elevi, profesori, personal auxiliar, administrativ), cât și între:

• școală și familie,
• școală și comunitate,
• grupuri interne sau între indivizi și organizația școlară în ansamblu.

‍

Conflicte între Elevi

Cauze frecvente:

• atmosfera competitivă a procesului educațional,
• intoleranță la frustrare,
• abilități comunicative scăzute,
• incapacitatea exprimării emoțiilor negative,
• dorința de afirmare cu orice preț,
• invidie, antipatie, lupta pentru dominarea grupului,
• lipsa abilităților de rezolvare a conflictelor,
• utilizarea greșită a puterii de către cadrul didactic,
• agresiuni, critici sau atacuri asupra prietenilor/familiei.

Rolul profesorului este esențial: el trebuie să fie pacificator și să utilizeze conflictul constructiv, cunoscând cauzele și aplicând tehnici de rezolvare. În timp, elevii pot învăța să-și gestioneze singuri conflictele, ceea ce contribuie la crearea unei comunități educaționale solidare.

‍

Conflicte între Profesori

Cauze principale:

• competiția pentru avantaje (salariu de merit, grad didactic),
• lupta pentru funcții de conducere,
• interese personale (program de lucru flexibil),
• dorința de afirmare prin rezultatele elevilor.

Se adaugă și diferențe de valori, temperamente sau opinii. Conflictele pot fi personale sau profesionale și devin delicate atunci când implică echipa managerială.

Soluții: comportament proactiv, transparență decizională, luarea hotărârilor împreună cu colectivul.

‍

Conflicte între Părinți și Profesori

Cauze frecvente:

• comunicare defectuoasă,
• conflict de valori și prejudecăți,
• neclaritatea rolului profesorilor în viața copiilor.

Soluții pentru diminuarea conflictelor:

• informarea periodică a părinților despre progresul elevilor,
• solicitarea opiniilor și implicarea lor,
• familiarizarea cu ideile diferite și explicarea demersului educațional.

‍

Cum să Diminuăm Stările Conflictu ale

Pentru a preveni și gestiona conflictele, sunt utile câteva principii practice:

• Nu vă surmenați peste măsură.
• Convingeți-vă că vă place munca pe care o faceți.
• Organizați-vă eficient timpul.
• Evitați multitasking-ul excesiv.
• Faceți lucrurile corect de la început.
• Fiți calmi și respectați programul zilnic.
• Manifestați prietenie și autocontrol emoțional.
• Dezvoltați simțul umorului în abordarea problemelor.

‍

Concluzie:

Conflictul, deși adesea perceput negativ, poate avea rol formativ și transformator dacă este gestionat corect. În mediul școlar, profesorii, elevii și părinții au fiecare un rol activ în reducerea tensiunilor și construirea unei comunități educaționale bazate pe colaborare, respect și dezvoltare personală.

‍