Procesul de învăţământ, ca relaţie de predare - învăţare - evaluare

Procesul educațional constituie o totalitate de fapte pe care educatorii le exercită în permanență, în mod conștient și în mod sistematic, asupra celor care învață, în cadrul unei instituții, și pentru care are ca scop formarea personalității persoanelor care învață, în conformitate cu idealul educațional. Acesta este forma superioară pentru organizarea și derularea activităților de formare și educație. Conceptul cu privire la procesul educațional are legătură cu conceptul de "transformare", pentru că produce o schimbare a experiențelor de cunoaștere în timp, în spațiu și în formă, care trebuie să producă la rândul său modificări în ceea ce privește comportamentul individului respectiv sau în structura propriei cunoștințe ori a capacităților sale mentale. Domeniile de activități ale procesului educațional sunt: predarea sub raport logic, domeniul învățării ca domeniu ca aspect psihologic și evaluarea (Tiron & Stanciu, 2019). Procesul de învățământ reprezintă un proces progresiv, programat, sistematic, metodologic și intensiv pentru accesul la cunoaștere și acțiune, aflat sub controlul personalului didactic, având la bază o selecție precisă a conținuturilor precum și un efort personal al elevului. Reprezintă totalitatea activităților instructiv-educative complexe, care se desfășoară într-un mod sistematic și în mod organizat prin intermediul elevilor și al profesorilor și care are drept rezultat însușirea de către elev la nivelul acestuia a unor cunoștințe, abilități, capacități și competențe care să permită achiziționarea unor cunoștințe științifice referitoare la realitate, construirea unei concepții cu privire la lume, a unor convingeri morale, a cunoștințelor de caracter, a unor abilități de investigare și de creativitate (Manolescu, 2020). Analizând corectitudinea desfășurării procesului de predare - învățare - evaluare, astfel cum este menționat de Ioan Radu în lucrarea sa "Didactica modernă", cel care analizează procesul de învățământ are obligația de a oferi un răspuns următoarelor cinci întrebări (Radu, 2001): 

-Cum sunt organizate ciclurile de predare/

-Ce trebuie să învețe elevul/copilul?

-De ce învață el/ea?

-Cum învață el/ea?

-Cât de mult învață el/ea?

Prin aceste cinci întrebări este subliniat rolul de a analiza în mod individual diferitele componente ale procesului de învățare. Primele două întrebări tratează acțiunea de predare, iar a treia privește cauzele desfășurării activității de învățare (raportarea la și stimularea învățării), în timp ce a patra întrebare face referire la modalitatea de dirijare în ceea ce privește acțiunile ți procesul de învățare, ultima făcând trimitere la la reglarea acțiunii de însușire în ceea ce privește informațiile și deprinderile. 

BIBLIOGRAFIE

Manolescu, M. (2020, Martie 20).

Procesul de învățământ

. Retrieved from UCV: 

lbulescu, I., & Catalano, H. (2019).

Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar.

București: Didactica Publishing House.