Rolul dascălului acum nu mai este acela de a transmite cunoștințe, iar cel al elevului de a asculta și a asimila informațiile. Dascălul este mai mult decât un organizator al învățării și un element de legătură între elev și societate. Procesul de învățare a devenit dinamic și interactiv, iar elevii și dascălii sunt responsabili pentru practicile educaționale și pentru rezultatele acestora. Relația profesor – elev este una de colaborare, de încredere și de respect reciproc, elevul este sprijinit de profesor.

În cariera mea didactică am întâlnit și observat, în special la grupa mică și mijlocie, mulți copii care manifestă tulburări de vorbire, dar printr-o temeinică muncă individuală și cu grupuri mici de copii, folosind jocurile-exercițiu și jocurile didactice alese de mine am insistat asupra corectării pronunției copiilor.

A fi educatoare este o artă și nu oricine îmbrățișează această meserie. Ea chiar nu stă bine pe toată lumea. Dacă nu intri în lumea copiilor, dar mai ales în sufletul lor, du-te la birou. Fă-te secreatară! A fi educatoare nu înseamnă să stai cu mâinile la spate și să dai ordine, ci înseamnă a te coborî la nivelul copiilor și de a le fi parteneră. E o lume de basm pe care eu o găsesc zilnic, doar cu prinți și prințese…

Prin intermediul metodei proiectelor, activitatea este centrată pe copil. Preşcolarul este în centrul învăţării, fiind îndrumat să descopere singur ceea ce se află în jurul său.

Relația părinte - copil este importantă și vitală în primii ani de viață, dar și pe întreaga perioadă a școlarizării elevului, aceasta se bazează pe încredere, prietenie, respect, astfel să rezulte o relație sănătoasă și pozitivă.

Educația ȋn aer liber, cunoscutǎ și educație outdoor, a prins avȃnt odatǎ cu deschiderea cǎtre sistemele de educație vest-europene și cu nevoia de dezvoltare durabilǎ.

Creativitatea este o abilitate în sine și, de fapt, pare să fie aptitudinea secolului al XXI-lea.

Pentru aplicarea activității didactice diferențiate e necesară în primul rând, cunoașterea temeinică a fiecărui elev, a puterii sale de muncă, a caracterului și temperamentului fiecăruia, a familiei, a mediului social și cultural din care provine.

Tehnologia digitală le dezvoltă elevilor abilități auto-didactice eficiente de învățare, aceștia devin capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, găsesc și utilizează resursele online, și aplică informațiile inclusiv la școală, la teme și proiecte, le sporește eficiența și productivitatea

Copilul are dreptul să trăiască într-o familie și să fie înconjurat de dragoste și înțelegere, are dreptul la educație, la cultură, la cunoașterea tuturor valorilor umane. Formarea conduitei și conștiinței morale se realizează prin acțiuni și deprinderi morale ce se vor structura mai târziu în trăsături de ordin moral, decisive în formarea personalității fiecăruia.

Vocabularul său se îmbogăţeşte în fiecare zi, iar copilul abandonează puţin câte puţin formulările de tip „bebe” pentru construcţii din ce în ce mai complexe aparţinând limbii adulte. Deşi nivelurile limbajului sunt foarte diferite, cea mai mare parte a copiilor de această vârstă folosesc acum pronumele personal „eu”.

Bullying-ul este un fenomen cunoscut de decenii întregi și reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic asupra copiilor de către alți copii, manifestându-se foarte des în mediul școlar.

Spre deosebire de educaţia formală care este obligatorie şi se bazează pe motivaţia extrinsecă, educaţia non-formală are avantajul de a fi voluntară şi de a se baza pe motivaţia intrinsecă, ca necesitate absolută pentru ca elevul să obţină un obicei de învăţare.

Implicarea în activităţi de voluntariat implică o formă de învăţare socială, dezvoltă o serie de abilităţi şi competenţe sociale, cum ar fi solidaritatea, toleranţa, încrederea, spiritul civic şi responsabilitatea socială.

Un cadru didactic bine intenționat trebuie să-și pună următoarea întrebare: cum aș putea face încât întotdeauna activitățile didactice pe care le desfășor sa fie eficiente

Incluziunea romilor presupune crearea unei economii sustenabile și inteligente la nivel de țară. Cu o populație îmbătrânită și o minoritate romă tânără și aflată în curs de dezvoltare, România este obligată să creeze un cadru optim pentru dezvoltarea copiilor romi și implicit a familiilor acestora.

Ca formă de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul evoluţiei şi dezvoltării copilului la nivelul procesului educaţional, parteneriatul grădiniţă-familie ocupă un loc aparte în învăţământul preşcolar.

Învăţământul primar nu trebuie să atragă atenţia doar prin dobândirea şi performarea cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor de citit-scris şi calcul aritmetic.

De cele mai multe ori comunicarea se face fără a conștientiza importanța acțiunii și fără a o analiza. Scopul și mijloacele comunicării sunt exploatate nativ, sunt rezultatul unor experiențe și doar uneori necesită programări speciale.

Consilierea psihopedagogică/parentală se adresează părinţilor aflaţi în diverse situaţii şi stadii ale procesului de formare şi dezvoltare a propriei personalităţi. Beneficiari ai activităţilor de consiliere psihopedagogică pot fi toţi cei ce se află, la un moment dat, în ipostaza de subiecţi care parcurg diverse experienţe de învăţare cu scopul formării şi al dezvoltării propriei personalităţi pentru a face faţă rolurilor sociale de părinţi.

Evaluarea educaţională comprehensivă presupune alegerea unor instrumente şi tehnici în funcţie de scopurile evaluării şi se realizează în cadrul unei echipe multidisciplinare. Datele obţinute din aceste surse diverse sunt ulterior integrate şi interpretate pentru a se lua decizii educaţionale adecvate nevoilor copilului.

Educaţia estetica își pune bazele încă din vârsta precoce a preșcolarității, aceasta având o multitudine de efecte pozitive asupra copiilor. Aceasta cuprinde cea mai importanta experienţa educaţională din viața unei persoane

Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achiziționează copilul preșcolar, acesta fiind totodată un element cheie în însușirea unei bune educații în școală și, mai apoi, în mediul universitar.

Conflictul este o realitate firească a vieţii cotidiene. Etimologic, termenul conflict înseamnă lovire reciprocă, înfruntare. Prin lărgire semantică, substantivul a ajuns să desemneze orice ciocnire de interese, neînţelegere, dispută, înfruntare, confruntare sau dezacord. Într-un conflict, sentimentele sunt deosebit de importante pentru că nu pot fi controlate asemenea comportamentului, gesturilor sau mimicii

Adaptarea vocațională combină aspecte legate de cunoașterea propriilor interese, valori, abilități și competente, pe de o parte, cu preferința pentru un anumit tip de activitate, stiluri de interacțiune și medii de munca, pe de alta parte.

Educația timpurie reprezintă totalitatea experiențelor individual realizate și social existente sau organizate, de care beneficiază copilul în primii ani de viață, cu rol de a proteja, crește și dezvoltă ființa umană prin înzestrarea cu capacități și achizitii fizice, psihice, culturale specifice care să-i ofere identitate și demnitate proprie. Ea asigura fundamentele dezvoltării fizice și psihice sănătoase, ale dezvoltării sociale, spirituale și culturale complexe.