Călătorie în lumea textului

Unchiul Andrew și biroul lui dispărură cât ai bate din palme. Apoi, preţ de o clipă,totul deveni neclar. Digory se trezi învăluit de o lumină verde, blândă, pornită de deasupra lui, pe când dedesubt era beznă. Digory nu părea să stea pe ceva. Şi nu părea să-l atingă nimic. „Cred că sunt în apă”, îşi zise el. „Sau sub”. Asta-l înspăimântă pentru o clipă, dar simţi imediat că ţâşnea în sus. Apoi, capul îi ajunse la suprafață, iar el se trezi chinuindu-se să ajungă la mal, pe iarba moale de la marginea unui ochi de apă.Când se ridică în picioare, observă că nici nu avea hainele ude, nici nu gâfâia, ca atunci când ai stat mult sub apă. Avea hainele uscate, uscate. Se afla pe marginea unui mic ochi de apă – nu mai lung de trei metri, de la un cap la altul – dintr-o pădure. Copacii erau unul lângă altul şi atât de stufoși, încât Digory nu vedea niciun petic de cer. Lumina era verde toată și venea dintre frunze, dar mai mult ca sigur deasupra lor era un soare foarte puternic, fiindcă lumina asta verde era strălucitoare și caldă. Era cea mai liniștită pădure cu putință. Nu tu păsări, nu tu insecte, nu tu animale și nu tu vânt. Aproape că auzeai cum creşteau copacii. Ochiul de apă din care ieșise nu era singurul. Mai erau alte zeci, cât vedeai cu ochii, la câţiva metri unul de altul. Aproape că simțeai cum sorbeau copacii apa prin rădăcini. Pădurea aceasta era foarte vie. Când încerca s-o descrie, mai târziu, Digory spunea întotdeauna că era un loc plin. Plin ca o tartă cu prune. Cel mai ciudat lucru era că, înainte să se uite bine-n jur, Digory aproape că nu mai ştia cum ajunsese aici. În orice caz, nu se mai gândea nici la Polly, nici la unchiul Andrew și nici măcar la mama lui. Nu simțea teamă, agitație sau curiozitate. Dacă l-ar fi întrebat cineva de unde venea, probabil ar fi răspuns că trăise dintotdeauna acolo. Asta era senzația: ca și cum s-ar fi aflat mereu acolo, fără să se plictisească, deși nu se întâmpla niciodată nimic. Avea s-o spună cu gura lui, mult mai târziu:— Nu e un loc în care să se petreacă lucruri.Copacii continuă să crească, atâta tot.

 (C.S.Lewis,

Cronicile din Narnia

).

1. Notează în caseta data litera corespunzătoare răspunsului corect.

Digory se străduia să ajungă:

a.în camera sa

b.în biroul unchiului Andrew

c. la mall

Digory se afla:

a.pe malul unui râu

b.pe marginea unui ochi de apă

c.la intrarea într-o pădure

Copacii din ținutul în care a ajuns Digory sunt:

a.rari și înalți

b.apropiați și stufoși

c.apropiați și înalți

2.Care crezi că este tema textului?

Noteaz-o într-un enunț.

……………………………………….................

3. Formulează două idei principale desprinse din fragmentul dat.

……………………………………….................

4. Notează, într-un enunț, personajele care apar în fragmentul dat.

5. Scrie, într-un enunț, motivul din care Digory consideră că în lumea în care a pătruns nu se întâmplă nimic. 

6. Marchează cu x următoarele enunțuri, în funcție de corectitudinea sau incorectitudinea acestora.

7. Scrie un text de aproximativ 5 rânduri în care să îl descrii pe Digory.

.........................................................................

8. Notează sinonimele cuvintelor și expresiilor:

cât ai bate din palme……………………………………………..

strălucitoare………………………………………..

teamă……………………………………………….

9. Notează antonimele cuvintelor marcate cu galben în text.

...........................................

10. Precizează câte litere și câte sunete au cuvintele:

ochiul…………………………………………………………….

marginea…………………………………………………………….

țâșnea………………………………………………..

11. Precizează structura fonetică a cuvintelor:

sorbeau………………………………………………

venea………………………………………….

lumina………………………………………………..

12. Transcrie din text următoarele părți de vorbire:

substantiv comun…………………………………………

substantiv propriu……………………………………………..

adjectiv………………………………………….

verb………………………………………..

pronume…………………………………………

13. Gândește-te la un text asemănător celui citat și precizează o asemănare și o deosebire.