TRADIȚIILE LUNII OCTOMBRIE
Brumărelul -
Am intratîn a zecealună a anului, numită în
popor Brumărel pentru că acum începesă cadă bruma. Bătrânii satului spun că dacă frunzele pomilor îngălbenesc şi cad repede e semn că anul ce vine va fi unul roditor. Tot în octombrie, oamenii îşi pregătesc gospodăriile pentru iarnă. Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor“. Pentru fiecare săptămână a lui octombrie se păstrează în popor o anumită denumire.
PRIMA SĂPTĂMÂNĂ A LUNII OCTOMBRIE:
Cea în care ne aflăm e numită Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului sărbătorit pe 1 octombrie. Se considerăcă Procoavă e cel ce are grijă ca pământul lucrat de ţărani să aibă apă suficientă până vine primăvara şi-l acoperă cu omăt, dar şi cel căruia se roagă fetele ca să aibă păr bogat şi să le placă flăcăilor. În aceeaşi zi, creştinii ortodocşi mai serbează în zilele lunii octombrie Acoperământul Maicii Domnului; dacă nu am şti că altădată acoperământul sau capacul sicriului se numea pocriş sau procovăţ, am crede că nu a existat nici o legătură între sărbătoarea populară şi cea creştină.
A doua săptămână din lună e „Săptămâna Satului“, în care gândurile şi atenţia ţăranilor se îndreaptă spre gospodărie. A treia săptămână, explică Maria Şomlea, este Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor. Ultima săptămână -
Săptămâna Sâmedrului
şi este perioada în care creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie, „Sâmedru”.
În popor se mai crede că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, anul ce vine va fi roditor, dar şi dacă plouă mult în octombrie atunci în decembrie va fi vânt puternic, şi dacă e multă brumă şi chiar zăpada în octombrie, atunci în ianuarie va fi timp frumos, ni se explică în cartea „Tradiţii şi obiceiuri româneşti“, scoasă de Revista Flacăra în 2011.
Sărbătoriţii lunii:
Creştiniiîl sărbătoresc pe 1 octombrie pe SfântulProcoavă; 14 octombrie - Sfânta Parascheva; 18 octombrie – Sfântul Luca/Lucinul; 26 octombrie – Sfântul Dimitrie,izvorâtorul de Mir; 27 octombrie-Sfântul Dimitrie Basarabov(cel Nou); Moşii de Toamnă. „Această sărbătoare (n. r. referindu-se la Ajunul Sf. Dumitru, 25 octombrie) se ţine, în primulrând, încinstea morţilor, pentru care se fac pomeni, femeile învârstă dăruind mere, nuci şicolaci. Înunele zone se aprinde un foc mare, numit
„Focul lui Sâmedru”.
Focul lui Sâmedru:
Se spune despre tinerii care reuşesc să sară peste acesta, că se vor căsători în anul următor. Există obiceiul ca, atunci când focul e aproape stins, fiecare dintrecei prezenţi să ia un cărbune şi să-l arunce în livada sa. Acesta este un gest cu rol apotropaic (n. r. împotriva apărării de duhuri rele), pomii fiind apăraţi de dăunători şi roditori în anul care vine“, scrie Maria Şomlea. Potrivit acesteia, în tradiţiile şi superstiţiile româneşti, Sâmedru o divinitate agrară, un patron al păstorilor. Etnologul Tudor Pamfilie în cartea „Sărbătorile la români“ afirma: „Este interesantă în acest sens creaţia populară – credinţele, legendele, basmele existente, în care Sâmedru este un om obişnuit, într-o variantă fost păstor care trăia singur cu turma la munte, într-alta un păzitor de vaci. Cea mai interesantă însă este aceea care circulă în judeţul Muscel, în care este reprezentat ca un bărbat frumos care peste zi are înfăţişarea unui porc (simbolul zoomorf pentru spiritul grâului)- de fapt legenda care a inspirat « Povestea porcului» a lui Ion Creangă.
SUPERSTIȚII DE SÂNMEDRU:
Superstiţii din popor, reluate de etnologul clujean Maria Şomlea: dacă în noaptea de Sâmedru oile se culcă grămadă, în ciopor, va fi iarnă grea, iar dacă dorm răsfirate, se aşteptă o iarnă blândă; dacă nucii şi gutuii sunt încărcaţi, e semn de iarnă grea. Pentru a afla cum va fi iarna, păstrorii îşi aşează cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, iarna va fi aspră.
SUPERSTIȚII: În Bucovina,
de exemplu, cine seamănă usturoiul după Sânmedru va avea parte în anul următor numai de pagubă.
În Oltenia
se spune că numai dacă respecţi toate tradiţiile sărbătorii vei fi protejat de necazuri şi alte primejdii. Oamenii de la ţară respectau sperstiţiile pentru a-şi porteja animalele de lupi. Tot în această zi de octombrie se taie coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. În schimb, de Sfântul Dumitru nu trebuie să foloseşti pieptănul, altfel atragi asupra ta primejdii şi necazuri. Potrivit credinţei populare, Sfântul Dumitru este ziua lichidării tuturor socotelilor – chirii sau împrumuturi – făcute cu şase luni în urmă, dar şi încheierea altora noi.